Priviti in jur la tot ce va-nconjoara
Priviti in jur la tot ce va-nconjoara
Si va-ntrebati in voi cin' le-a facut?
Priviti in jur la Cel cu ochi de para
Care patrunde-n tot ce-i nevazut.
/: E Dumnezeu :/ ce sta mai sus de stele
Si tine totul prin al Sau Cuvant;
/: El le-a creat :/ si-a pus viata-n ele,
In tot ce este-n cer si pe pamant.
O, cine-a-ntins oceane, zari albastre,
Senine-asa ca fata unei bolti?
Si cine face-n ele ca sa creasca,
Atata furnicar de vietati?
O, cine face campul sa rodeasca,
In miez de vara lanuri aurii?
Si cine face pomii sa-nfloreasca?
Si cine creste iarba pe campii?
O, cine-a pus parfum in floricele
Si cine-n pasarele-a pus cantari?
Si cine toamna pune gand in ele
Ca, de la noi, sa plece-n alte tari?
O, cine-mbraca muntii cu padure
Si cine-nalta uriase stanci?
Si cine-n fiare-atat curaj le pune
Ca sa petreaca noaptea-n vai adanci?
O, cine-n mame a sadit iubirea
Ca sa iubeasca pe copiii lor,
Ca sa-i sarute, sa-i imbratiseze
Cu-atata dragoste, cu-atata dor?
O, cati luceferi, Soare, Luna, stele,
Care-si revarsa raza pe pamant!...
Te-ai intrebat, ce e mai sus de stele,
La mari-naltimi, la El in cerul sfant?