Iubirea-adânca-a Tatalui
Iubirea-adânca-a Tatalui,
Nimic nu o masoara,
Ce-avea mai scump El darui,
Facând din noi comoara.
/: Durere de ne-nchipuit,
Caci Tatal ?i-a-ntors Fa?a.
Pe Cel ales L-a parasit,
Iar noua ne-a dat via?a! :/
La Fiul rastignit privesc,
Pacatu-mi cum Îl frânge.
În rând cu cei ce Îl hulesc,
?i vocea mea-L strapunge.
/: Pe cruce Eu Te-am ?intuit,
Dar când ?i-ai dat suflarea,
Al nop?ii chin s-a risipit
?i mi-ai adus iertarea! :/
Cu ce-a? putea sa ma mândresc?
Caci daruri n-am, nici fapte.
Cu învierea-I ma falesc,
Cu salvatoarea-I moarte.
/: O, nu-s de-ajuns spre-a-?i mul?umi
Nici cânt, nici osanale.
Hristos cu via?a Sa plati,
A mea rascumparare! :/