Nu mai spune-a ta durere, frate, nimanui!
Nu mai spune-a ta durere, frate, nimanui!
Povesteste-I tot necazul numai Domnului!
/:N-alerga cu grijurile tale sufletesti
Nici la prieteni, nici la oameni, sa le povestesti!:/
Oamenii nu pot s-aline suferinta ta,
Prietenii nu pot s-ajute orisicui ar vrea,
/:Insa Cel din vesnicie binecuvantat
A venit intotdeauna la cati L-au chemat.:/
De plangi astazi si te doare, maine vei canta;
Cel ce stie-a face rana o va vindeca.
/:Nu pierde curajul, frate, nu te intrista!
Rana ta nu e spre moarte, ci spre slava Sa.:/
Si cand tu vei intelege, vei dori mereu
Pe Acela ce nu uita de poporul Sau,
/:Caci obrajii tai cu lacrimi au fost adapati,
Dar in vesnicia slavei vor fi mangaiati.:/
Deci, te du la Domnul, frate, El te-a ridica!
Rana ta cea grea de moarte o va si lega.
/:Si astfel vei fi de-a pururi de El usurat,
Caci asa cum El lucreaza nimeni n-a lucrat!...:/
Doamne, peste-a noastra fata, toarn-al Tau alin!
Peste ceata vietii noastre toarn-al Tau senin!
/:Doamne, varsa-a Ta putere, mangaierea Ta!
Peste noi intinde-Ti bratul, da-ne pacea Ta!:/