De-atatia ani te-asteapta El
De-atatia ani te-asteapta El,
In pragul casei tale
Dar tu L-ai alungat mereu
Cu multele-ti gresale.
Te-asteapta fericirea-n prag
Sa-ti umple viata-ntreaga,
Tu gol si trist suspini pribeag -
Pacatul greu te leaga...
O, tu te impietresti mereu!
Dar nu ti-e teama, oare,
Ca s-a sfarsi si harul Sau
Si lunga Lui rabdare?...
C-aceasta, poate,-n usa ta
E ultima-I bataie
Si ca apoi va mai urma
A crudei morti vapaie?!
Cand glasul Sau te cheama azi,
Iubitul meu, asculta!
Primeste al iertarii har,
Caci vina ta e multa.
Si va veni un ceas amar,
O vreme de obida
Cand usa sfantului Sau har
Pe veci, o sa se-nchida.
Iar tu vei ramanea pe veci
In focul de afara,
In nesfarsit amar sa-ti treci
A vecilor povara.
Dar chinul cel mai greu si-amar
Va fi incredintarea
C-a fost, si pentru tine, har
Dar I-ai respins chemarea...