Cine-a crezut in ce ni se vestise?

Cine-a crezut in ce ni se vestise? Cine-a cunoscut bratul Domnului? El a crescut ca o odrasla slaba, Ca un lastar dintr-un pamant uscat. /: N-avea frumusete si nici stralucire, De toata frumusetea era dispretuit... Parasit de oameni, om al durerii, Cu suferinta era obisnuit. :/ Dar totusi, El a-noastre suferinte Si durerile asupra le-a luat; Noi am crezut ca este pedepsit Si e lovit de Dumnezeu, smerit. Era strapuns pentru a-noastre pacate, Faradelegile noastre L-au zdrobit; Pe El a cazut pedeapsa ce da pacea Si, prin a-Lui rani, suntem tamaduiti.