O, porumbita, ce stai printre stanci
O, porumbita, ce stai printre stanci,
Ascunsa-n scobiturile adanci...
/: Ridica-ti mahrama si glasul sa-ti ascult!
Te caut, prin munti si pesteri: si de ce nu-Mi raspunzi? :/
O, vino, iesi afara ca sa-ti vorbesc,
Caci florile-n camp miros raspandesc
/: Se parguiesc roadele in smochin
Iar via, in floare, miroase din plin. :/
De ce mai plangi, cand tu esti aceea de pret!
Vreau sa te duc, in casa de ospat,
/: Dar pana-atunci, invioreaza-te!
Cu turtele de struguri, intareste-te! :/
O, vino... Iesi afara, zorii se ivesc...
Tu esti a Mea, si Eu la tine vin;
/: Sar, peste muntii care ne despart,
Caci, tu esti singura ce o am mai cu drag. :/
De-aceea Eu iti zic: tu nu inceta
Sa-Mi canti cantarea dragostei dintai,
/: Caci, in curand, vei fi in casa Mea,
Scapata-n veci, de suferinta grea... :/