Cand veghezi, in toi de noapte
Cand veghezi, in toi de noapte,
Si suspini asa de greu,
Domnul bate, bate, bate;
Bate tot mereu.
Sa nu spui ca-s fleacuri toate
Caci, vorbind asa, gresesti;
Domnul bate, bate, bate!
Tu te pierzi pe veci.
Domnul bate si Se duce
De la tine intristat,
Caci tu, suflete preadulce,
Iar L-ai refuzat.
Cand, la poarta Lui, vei bate
Si te vei ruga,
Ai s-auzi, iubite frate:
„Tu nu poti intra!"
Lacrimi, planset cu suspine
Te vor napadi,
Iar la portile divine,
Te vor osandi.
Hai, deschide-I, pana-i vreme,
Domnului Isus!
Vezi ca sufletul, greu, geme
De pacat rapus.
Spune-I Lui ce te apasa,
Tot marturisind,
Caci te-nvita la-a Sa masa,
Fericit zambind.