E amurg. Se-mbratiseaza
E amurg. Se-mbratiseaza,
Isi dau mana si fac schimb;
Ziua pleaca, 'nainteaza
Noaptea argintie-n nimb.
Vantul serii parca-l cheama
Iar, la harpa, pe David;
Largi ecouri bland destrama
Al cantarilor bolid.
Ce-acorduri sublime suvoi se revarsa
Din harpa divina in cant usor;
Cuprinde in cantec doar glorii de slava
Spre lauda Celui in veci Salvator.
Jos in vale-n departare
Raspund turmele de oi
Si Sionul sfant, din zare,
Prin ecou, raspunde-apoi.
Stelele pe bolta canta,
Munti si vai raspund cu zor
Si, prin simfonia sfanta,
Toate-n sir slavesc cu dor.
Cand s-au stins pe rand, bland, arma
O atarna intr-un cui
Si pleaca-mpacat sa doarma
Tot prin gand cu harpa lui.
Se trezi apoi in noapte
Si-o aude iar cantand!?!...
Vantul luneca prin coarde,
Cantul sfant, continuand.