„S-a dus, Doamne, bucuria

„S-a dus, Doamne, bucuria Din inimile noastre." Asa spune Ieremia, In Cartea Plangerilor. „Si jalea a luat locul Jocurilor din popor, Caci vedem cum s-a stins focul Scumpului Mantuitor." O, bucurie, bucurie, Unde esti? Unde te-ai ascuns? Vin' la noi, inca o data, o Bogatie de nespus! „A cazut, Doamne, cununa De pe capul nostru-acum Si cu toti gemem intruna, Cand calatorim pe drum. Inima mereu ne doare, Ochii s-au intunecat Si-asteptam, iubite Soare, Sa rasari inca o dat'." „Doamne, uita-Te cu mila Spre Sionul pustiit! Caci mereu in el se plimba Toti sacalii profetiti. Scaunul Tau de domnie Dainui-va-n vesnicii, In a Ta Imparatie, Unde-s numai bucurii." „Pentru ce ne uiti, o, Doamne Si ne-ai parasit de tot? Intoarce-ne iar la Tine! Da-ne zile ca-n trecut! Ne-ai lepadat de tot, Doamne, Si-asa rau Te-ai maniat, Azi, cand inima ne doare, Si-avem duhul intristat!..."