238.
Deschisă-i patria cerească
Deschisă-i patria cerească
Și treci mereu pe lângă ea,
Căci firea veche, pământească,
Îți pune piedici de-a intra.
Cor:
Ascult-a Domnului chemare,
Căci El e bun și iubitor;
Ce mângâieri, ce har și ce-ndurare
Îți dă acest Mântuitor!
Când ai dorința de-a ajunge
În casa Tatălui ceresc,
Cu untdelemnul sfânt Te unge
Să fii un vas duhovnicesc.
Cum, frate, poți trăi-n păcate,
Cum oare poți să fii lumesc,
Când ai în slavă o cetate
Ierusalimul cel ceresc?
O bucurie trecătoare
Îți poate lumea oferi;
Dar patria nemuritoare
În veci de veci va dăinui.