365.
Ostenit de alergare
Ostenit de alergare
Și de zbuciumul cel greu,
Vei afla curând-odihnă
Lângă Bunul Dumnezeu.
După zbucium, sarcini grele
Ce-ai avut aici de dus,
Te vei bucura odată
Pururi, lângă-al tău Isus.
Nu disprețui durerea,
Nu huli-n necazul tău
Căci necazul și durerea
Sunt un drum spre Dumnezeu.
După suferințe grele,
După rane și dureri,
Cât de dulci vor fi odată
Cereștele mângăieri!
După sarcini și durere
Răsări-va-n drumul tău
Floarea mândră-a primăverii,
Floarea sufletului tău.