382.
Iubitule, vino, pe câmp s-alergăm
Iubitule, vino, pe câmp s-alergăm,
O, ia-mă de mâini și hai să zburăm;
Mă-nalță cu Tine mai sus, tot mai sus,
Spre țara în care în brațe m-ai dus.
E-atâta lumină pe unde plutesc;
Isuse, Isuse, ce mult Te Iubesc;
Mai sus, mai aproape
de țara de-argint,
La sânul Tău dulce mereu să mă simt.
O, du-mă, o, du-mă prin ceruri de har,
Să trec al lumii și al slavei hotar,
Și lasă-mă unde voiești, c-am găsit
Iubirea deplină și fără sfârșit.