40.
Ce dulce ești al rugii ceas
Ce dulce ești al rugii ceas,
Când cu lacrime pe obraz
Stau la tronul lui Dumnezeu
Și-mi pot plânge necazul meu…
Oricând durerea e mare
Isus îmi dă iar scăpare,
(: La mine slab ia aminte
Când lui mă rog eu fierbinte : )
Al rugii ceas, ce dulce ești,
Când Domnului mărturisești
Păcatu-ntreg, amarul tot,
Și spui: "Isuse nu mai pot!"
El zice: "Mie vă rugați,
Cu-al Meu Cuvânt vă mângâiați!"
(: Tot ce m-apasă-I voi spune
În timpul de rugăciune. : )
Al rugii ceas ce dulce-mi ești,
În orice zi mă liniștești!
Cât timp aici călătoresc
Eu către cer cu drag privesc.
Când acest corp de pe pământ
Îl voi depune în mormânt,
( : Atunci în veci voi fi voios
Că m-am rugat aicea jos. : )