491.
Isuse scump, apleacă-mă
Isuse scump, apleacă-mă
Ca holda-n fața unui vânt;
Umil să fiu, smerește-mă
Sub vântul Duhului cel Sfânt!
Când se opune inima
Să Te urmeze-n orice loc,
E firea veche, tare-aș vrea
S-o ardă-a Duhului Sfânt foc.
Apleacă-mă în fața Ta
Ca valul fața de furtuni,
Apoi zdrobește-mi inima
În stăruinți, în rugăciuni.
Apleacă-mă ca apa-n râu
Ce curge totdeauna-n jos,
Să mă încingă ca un brâu
Puterea Domnului Hristos!
Și cum îndoaie –un gradinar
Mlădița-n vie-ncotro vrea,
Apleacă-mă prin al Tău har,
Să fac în toate voia Ta!
Isuse scump, apleacă-mă,
Să-Ți fiu eu veșnic slujitor,
Și-n lucrul Tău, ajută-mă,
Să-Ți fiu un vas folositor!