507.
Harul Tău în grele clipe
Harul Tău în grele clipe,
Doamne, mi-e de-ajuns,
Căci sub sfintele-i aripe,
El mă ține-ascuns.
(: Sute de săgeţi aprinse,
De la cel mișel
Toate-n har pieri-vor stinse
De mă-ncred în El. :)
Harul Tău nu-l pot cuprinde,
E fără sfârșit,
Inima de cer mi-o prinde,
Mai desăvârșit,
(: Și mi-o umple de putere,
Să pot birui
Și ispita și durerea,
Tot ce va veni. :)
Harul Tău se înnoiește zilnic,
Cum ai spus.
Sufletul prin El primește
Liniștea de sus;
(: Jertfa mântuirii pline,
Mirul ei sfințit
O ridic smerit spre Tine,
Domnul meu iubit. :)
Tu-mi ești sfântă moștenire,
Harul mi Te-a dat,
Și-n eternă fericire
Sunt înveșmântat,
(: Laude și osanale
Ție-Ți cânt mereu,
Pentru darurile Tale,
Dumnezeul meu! :)