587.
Călătorind prin țară
Călătorind prin țară
Merg mereu cântând,
Îndreptând sufletele către cerul sfânt,
Multe dureri mă străpung
În sufletul meu,
Dar Isus mă conduce
Și-n toate-nving eu.
Cor:
Ah, doresc să-L văd
Și-n față să-l privesc;
Și să-I cânt în etern de haru-I ceresc;
Pe străzile gloriei eu voi răsuna,
Necazurile-or trece și-n cer voi cânta.
Fiind în serviciul Lui,
Crucea-mi va fi grea,
Dar stând aproape de El, mă va ajuta.
Satan să mă atace zilnic va-ncerca,
Dar Domnul mă conduce,
Orice s-a-ntâmpla.
Când ajung prin văi adânci
Spre-nălțimi privesc,
Unde văd pe Domnul Sfânt,
Mielul cel ceresc.
Și văd brațul Său întins,
Spre mine-n vale
Conducând El pașii mei,
Pe a Sa cale.
Când valuri se ridică pe marea vieții,
Domnul nu mă va lăsa
Să fiu dat morții.
El frumos mă conduce
Pe mine-aici jos;
O, cât Îl iubesc pe El,
Pe Isus Hristos!
Și când calea voi sfârși, la El m-a lua,
Pe față m-a mângâia,
Ștergând lacrima.
La dreapta Sa m-așeza,
Dându-mi cununa,
Și așa, cu El în veci,
Mă voi bucura.