620.
Isus iubit, Tu nu pleci de la mine
Isus iubit, Tu nu pleci de la mine
Și nici o clipă singur nu mă lași;
Tu ești mereu puterea ce mă ține
Din cel dintâi la cel din urmă pas.
Tu nu mă lași și nu mă uiți vreodată,
Străbat cu Tine munți înalți și văi,
Chiar prin necazuri dacă trec vreodată,
Cu Tine-alături am să fiu mereu.
Cu Tine și rănit străbat cărarea,
Cu Tine eu veghez în ceas târziu;
Când Tu mă mustri, eu primesc mustrarea
Și când Te bucuri totdeauna știu.
Tu nu mă lași fără de siguranță
Și ești mereu cu mine, ca o stea;
Mi-ai pus în suflet, Doamne, o speranță
Cum nu e nimeni să mi-o poată da.
Purtat-am o povară de păcate,
Dar sângele salvării le-a spălat.
Tu m-ai scăpat de toate, da,
de toate,
Știu bine că pe toate le-ai uitat.
Sunt fericit chiar dacă vrei să sufăr,
Când valuri vin și vânturi grele bat,
Plutesc pe ape ca un fir de nufăr
Pe care Tu-l păstrezi mereu curat.
Îți mulțumesc că ești cu mine-n lume,
Îți mulțumesc că m-ai iubit mereu;
Îți mulțumesc că Tu mi-ai dat un nume
De copilaș iubit de Dumnezeu.