631.
Eu eram prea departe de Domnul
Eu eram prea departe de Domnul,
Păcătos - nu se poate mai rău,
Mă-ntrebam: va salva Mântuitorul
Pe-un așa păcătos cum sunt eu?
Rătăceam prin pustiu și-ntuneric
Chinuit de-acest gând tot mereu:
De cumva ar mai fi vreo salvare
Pentru-așa păcătos cum sunt eu?
Tocmai când era răul la culme,
Și când eu disperat gemeam greu,
Isus mi-a șoptit că El mai poate
A salva păcătoși cum sunt eu.
Ascultai și, ce văd? era Domnul!
Am strigat: păcătos, tare rău.
Dar Te rog, fii milos și salvează
Pe-un așa păcătos cum sunt eu.
Și-n Hristos mă-ncrezui deci în totul
Iar de-atunci fericit sunt mereu
Și-L slăvesc pe-Acel ce-a vrut să scape
Pe-un așa păcătos cum sunt eu!
Iar de-acum nu mai bâjbâi prin noapte,
Ci-L slăvesc pe Hristos tot mereu;
Spun la toți că El poate să scape
Pe-un așa păcătos cum sunt eu.
Când calea se sfârsește, iar Domnul
Va veni ca să-și ia poporul Său,
Îl voi preamări-n veci că a salvat
Pe-un așa păcătos cum sunt eu.