67.
Când umblam prin lume, Domnul
Când umblam prin lume, Domnul m-a găsit,
Și pe calea-I sfântă m-a călăuzit,
Mi-a iertat păcatul, pace mi-a adus.
O, ce fericire-i să crezi în Isus !
Cor:
În Cuvântul Domnului eu am
Al Golgotei minunat balsam.
Am regăsit Edenul pierdut
De-Adam demult.
Bucuros eu astăzi Cuvântul îl ascult.
Eu ascult Cuvântul când sunt abătut,
Căci îmi este sprijin, ajutor și scut.
Și când valul crește, când sunt ispitit,
Am Cuvântul vieții și stau neclintit.
Și-l aud în șoapte, când îmi spune iar
Să privesc întruna numai spre Calvar;
Plin de bucurie eu atunci Îi cânt
Laudă și mărire Domnului cel Sfânt!