704.

Odată L-am văzut trecând

Odată L-am văzut trecând, Cu turma pe Păstorul blând. Mergea cu turma la izvor Blândul Păstor, blândul Păstor… Pe-o oaie ce căzuse jos A ridicat-o El duios Și-a luat-o-n brațe, iubitor, Blândul Păstor, blândul Păstor… Pe alta care la pământ Zăcea cu piciorușul frânt El o lega mângâietor - Blândul Păstor, blândul Păstor… Iar mai târziu L-am întâlnit, Cu spini era împodobit, Într-o mulțime de popor - Blândul Păstor, blândul Păstor… Când L-am văzut, L-am întrebat: 'Cine sunt cei ce Te-au scuipat ?' Iar El a suspinat ușor, Blândul Păstor, blândul Păstor… Și mi-a răspuns duios și lin: "Cei ce mi-au pus cununi de spini Sunt cei cărora iubitor, Le-am fost Păstor, le-am fost Păstor. Iar cei ce mă batjocoresc Și crucea ei mi-o pregătesc, Sunt oile ce le-am fost lor, Un bun păstor, un bun păstor. Iar cei ce mă lovesc turbat Sunt oile care pe braț, Le-am dus la câmp și la izvor Ca un păstor, ca un păstor!" Atunci oile au venit, Pe cruce sus L-au răstignit. Iar El plângea de mila lor - Blîndul Păstor, blândul Păstor!