719.
Să-ntindem mâna toți
Să-ntindem mâna toți
într-o iubire sfântă,
Să-mbrățișăm pe frații
ce ne-au vizitat.
Să ne rugăm:
O, Doamne Tu-i binecuvântă,
S-au ostenit aceia ce nu ne-au uitat!
Să revenim la dragostea
ce-aveam odată,
Lucrând cu râvnă
toți în via Domnului,
Vestind Cuvântul
Ce putere ne-nfricată,
Spunând că se va-nchide ușa harului.
Cor:
De-ar trece anii unul după altu-n goană,
Venirea lui Isus mereu apropiind,
Să fim voioși
Când auzi-vom a Sa goarnă,
Și bucuroși să fim
Că n-am stat lâncezind.
Căci nu se știe
Dacă pomul fără roadă
În acest an rămâne-va
În vechiul loc.
Eu cred că mulți copaci
Vor face loc la soare
Și-ndepărtați vor fi atunci,
de nu se-ntorc.
Să știm cu toți a pretui
mai bine harul
Și mijlocirea sfânt-a Domnului Isus,
Iar dragostea să fie caldă cum e jarul,
Primind pe oaspeți,
ca pe Domnul nost' Isus.