772.
Mărețul har m-a mântuit
Mărețul har m-a mântuit
Pe mine din păcat;
Pierdut eram, dar m-a găsit,
De moarte m-a scăpat.
Mărețul har m-a învățat
S-o rup cu orice rău,
Ce scump mi-e azi tot harul dat,
Trăiesc prin El mereu!
Momeli, batjocuri, prigoniri
Ades am întâlnit.
Prin harul marei Lui iubiri
Eu toate-am biruit.
Prin har ajunge-voi în cer,
Cu slavă îmbrăcat;
Și-L voi slăvi în veșnicii
Pe Cel ce har mi-a dat.